Acomodarea Copiilor la Liceu – Clasa a IX-a din Perspectivă Psihologică
Intrarea în clasa a IX-a reprezintă una dintre cele mai importante tranziții școlare și psihosociale din viața unui adolescent. Schimbarea mediului educațional aduce cu sine o serie de provocări: noi colegi, profesori cu stiluri de predare diferite, așteptări academice crescute și un climat social mai competitiv. Toate acestea pot genera, la nivel psihologic, anxietate, stres și incertitudine legată de identitate.
Provocările psihologice ale tranziției
Elevii pot resimți:
-
teamă de eșec în fața cerințelor mai ridicate;
-
insecuritate socială, cauzată de nevoia de a se integra într-un grup nou;
-
presiune legată de viitor, întrucât liceul marchează începutul orientării către carieră;
-
dificultăți de autonomie, fiind necesară o mai bună auto-organizare.
Factori de sprijin
Din perspectiva psihologică, adaptarea la liceu este facilitată de:
-
sprijinul familial, care oferă securitate emoțională;
-
profesori deschiși și empatici, ce creează un climat pozitiv;
-
consilierea școlară, care ajută la gestionarea stresului și la creșterea încrederii în sine;
-
rețelele de sprijin social (prieteni, colegi, grupuri extracurriculare), care oferă sentimentul de apartenență.
Rolul psihologiei educaționale
Consilierii școlari și programele de integrare din clasa a IX-a au un rol esențial în a-i ajuta pe elevi să dezvolte abilități socio-emoționale: gestionarea emoțiilor, reziliență, comunicare eficientă. În plus, activitățile de autocunoaștere și mentoratul oferit de colegii mai mari pot diminua anxietatea și pot încuraja o acomodare mai rapidă.
Dacă această tranziție este gestionată corespunzător, clasa a IX-a devine nu doar o provocare, ci și o oportunitate de maturizare. Adolescenții își consolidează identitatea, își descoperă interesele și învață să fie mai autonomi, pregătindu-se pentru responsabilitățile viitoare.
Acomodarea la liceu trebuie privită nu doar ca o schimbare academică, ci ca un proces psihologic complex. Sprijinul constant al familiei și al profesorilor, dublat de intervenții psihologice specifice, contribuie la formarea unei identități stabile, la dezvoltarea rezilienței și la crearea unui traseu educațional pozitiv.
Bibliografie
-
Eccles, J. S., & Roeser, R. W. (2011). School and community influences on human development. In M. H. Bornstein & M. E. Lamb (Eds.), Developmental Science (6th ed.). Psychology Press.
-
Simmons, R. G., & Blyth, D. A. (1987). Moving into adolescence: The impact of pubertal change and school context. Aldine de Gruyter.
-
Roeser, R. W., Eccles, J. S., & Sameroff, A. J. (2000). School as a context of human development: Academic, motivational, and emotional aspects. Child Development, 71(2), 448–462.
-
Meeus, W. (2011). The study of adolescent identity formation 2000–2010: A review of longitudinal research. Journal of Research on Adolescence, 21(1), 75–94.
Îmbin metode validate științific – precum terapia narativă, art-terapia și intervențiile scurte – cu tehnici de coaching mental și dezvoltare personală.
Sunt membră a Colegiului Psihologilor din România, a Asociației Române de Psihoterapie Integrativă și a Asociației Albastru pentru Umanitate.
Îmi continui constant formarea profesională, pentru a aduce în cabinet cele mai eficiente și actuale metode de intervenție.
0733771153
mihaela.tomas@gmail.com